miercuri, 8 aprilie 2009

Poezia lui Gigi Becali din puscarie

Stau ca mieluşel în celulă strâmtă,

“Supărat îs Doamne”, un coleg îmi cântă;

Şi vă scriu cu dor, versuri ce-s de jale,

Plâng ca Paraziţii… “lacrimi şi fecale”.

Plâng, că nu e drept… mare grozăvie…

Nu-nţeleg… de ce mi se-ntâmplă mie?

Hahalere care m-au încătuşat,

Toate ştiu prea bine c-au făcut un blat.

Apelez la veri, surori şi cumnaţi,

Tot neamu` Becali, oi şi avocaţi…

Faceţi ce îţ` face, că-i pe banii mei;

Scoateţi-mă afară dintre derbedei!

Iooo, Gigi Becali, sunt nevinovat,

Că pe proştii ăia nu i-am sechestrat!

Papagalii dracu`… hoţi de meserie;

Ei în libertate… io fac puşcărie!

Pân-o fi să ies, vă scriu în răvaş,

Să-mi aduceţi slană, ceapă şi un caş,

Că-ăştia bagă-n mine ceai şi marmeladă

Şi nu vreau stamina ca în jos să-mi cadă.

Rog să îmi aduceţi şi-un televizor,

Că-s sătul de table şi privit în gol;

La barbut îs AS, i-am făcut pe toţi…

Chiar de-am în celulă cei mai trei din hoţi!

Mai am o problemă, care mă cam doare,

Îi vorba de cele zece dragi mioare…

Să le-aveţi de grijă, nu uitaţi de ele,

C-altfel ies de-acilea şi daţi de belele.

Mergeţi şi la Athos, faceţi rugăciune,

Zdrenţele cu Dracu, Dumnezeu cu mine.

Pac-pac, asta-i tot, vă salută Jiji;

Om cu steaua-n frunte… şi în fruntea ligii!